2020-03-27 - Tirotiro Corona : Fa’auera’a rū i mua i te fifi ea e orahia nei ‘e, ha’amaura’a i te hō’ē ‘ōpani terera’a i Pōrīnetia farāni nei

Mis à jour le 28/03/2020

I mua i te rahi o te tau fifi, ‘ua fa’aoti te Fa’atere hau Mātāmua i te fa’auera’a rū i mua i te fifi ea e orahia nei mai te 23 nō māti i ni’a i te tā’ato’ara’a o te mau fenua farāni ‘e i ‘ō nei ato’a i Pōrīnetia farāni nei.

‘Ua fa’aoti te Tōmitera teitei e te Peretiteni nō Pōrīnetia farāni ‘ia ha’amau i te hō’ē ‘ōpani terera’a i ni’a i te tā’ato’ara’a o te fenua mā’ohi.

Fa’anahora’a fa’a’ohipara’a

E ha’amata teie ‘ōpani terera’a i teie pō, mahana pae 27 nō māti i te hora 8 i te pō ‘e tae atu i te 15 nō ‘eperera. Hō’ē ā huru nō te tā’ato’ara’a o te mau fa’auera’a ‘ōpanipanira’a.

Te aura’a, e ‘ōpanihia te mau terera’a ato’a i ni’a i te tā’ato’ara’a o te mau motu, i te mau mahana ato’a, mai te hora 8 i te pō ‘e tae atu i te hora 5 i te po’ipo’i, ‘eiaha rā nō :

  • te mau terera’a mai te fare ‘e tae atu i te vāhi ‘ohipara’a e te mau terera’a ‘ohipa ‘aita e nehenehe e fa’anu’u ;
  • te mau terera’a nō te ma’i rū e te fifi rahi ;
  • te mau terera’a nō te mau tumu feti’i rū (tauturu i te mau ta’ata paruparu ’e ‘aore rā ha’apa’o i te tamari’i) ;
  • te mau terera’a nō te mau ‘ohipa nō te maita’i o te tā’ato’ara’a.

‘E, nō te mau fare ho’o tao’a e fa’ati’ahia ‘ia vai matara (fare ho’o mā’a, fare tītōra’a mōrī iho ā rā) e tītauhia rātou ‘ia fa’aea i tē fāri’i i te ta’ata i te hora 7H30 i te pō ‘ia ti’a i te mau hōani ‘ia fa’atura i teie fa’auera’a ‘e ‘ia ho’i i tō rātou fare nā mua a’e i te hora 8 i te pō

Mai te hora 8 i te pō ‘e tae atu i te hora 5 i te po’ipo’i, e fa’ati’a-noa-hia te mau terera’a ‘ohipa ‘aita e nehenehe e fa’anu’u.

Teie te mau rave ‘ohipa e ‘ore e ō nei i roto i teie nei ‘ōpanira’a :

-   te mau mūto’i e te mau rave ‘ohipa i fa’auehia ‘ia tere noa te ‘ohipa a te Hau nō te tā’ato’ara’a ;

-   te mau rimaha’a nō te ea nō te mau ‘ohipa rū ;

-   te mau rimaha’a e rave nei i te mau ‘ohipa rū i ni’a i te mau aratere (pape, uira, māhu, niuniu parauparau ‘e rātio) ;

-   te mau rave ‘ohipa e ha’a nei nō te mau ‘ohipa rarahi (nō te mau ‘ohipa rū ‘aita e nehenehe e fa’anu’u).

‘Ei ‘ohipa ta’a ‘ē, e hōro’ahia te hō’ē parau fa’ati’a i teie mahana nā te mau ta’ata e haere e ti’i i te mau ta’ata e tae mai nā Farāni i teie pō nā ni’a i te manureva a Air Tahiti Nui.

 

Parau ha’apāpūra’a

I te taime ‘ōpani terera’a, e tītauhia te mau ta’ata e tere nei nō te mau tumu i fa’a’itehia i ni’a nei ‘ia fa’a’ite i te mau mūto’i i te mau parau ha’apāpūra’a fa’ahepohia.

I te taime ‘ōpani terera’a, ‘eiaha e fa’a’ohipa fa’ahou i te mau parau ha’apāpūra’a i te terera’a ‘ōpae ture o tē monohia e te parau ha’apāpūra’a i ‘āpitihia.

I roto i teie nei parau ha’apāpūra’a tē vai nei te mau ‘ōpanira’a ‘āpī ‘ia tere, te tā’ōti’ara’a iho ā rā i te mau terera’a nō te fa’a’eta’etara’a tino a te ta’ata tāta’i tahi nō te roara’a e hō’ē hora i te mahana ‘e i te āteara’a e 1 kirometera i te fare.

Teie rā, e vai mana noa te mau parau fa’ati’ara’a ‘ohipa, e anihia rā ‘ia ha’apāpū i te tumu o te terera’a mai te hora 8 i te pō ‘e tae atu i te hora 5 i te po’ipo’i.

E nehenehe e hurimai i teie mau parau i ni’a i te tahua natirara a te Pū tōmitera teitei ‘e ‘aore rā e pāpa’i mai i ni’a i te hō’ē ‘api parau.

 

Utu’a

E fa’autu’ahia te ‘ōfatira’a i teie mau fa’ahepora’a e te tino moni e 16 100 Farāne CFP.

Mai te peu e tāmau teie mau ‘ōfatira’a, e fa’autu’ahia teie mau fa’atura-‘ore-ra’a i te mau fa’ahepora’a ‘e te täpe’ara’a i te fare ‘āuri nō te roara’a e ono ‘āva’e ‘e te tino moni e 450 000 Farāne CFP.

Télécharger Tirotiro Corona PDF - 0,28 Mb - 28/03/2020
Télécharger PARAU HA’APĀPŪRA’A ‘ŌPAE TURE PDF - 0,22 Mb - 28/03/2020