2020-03-20 - Tirotiro Corona : ‘Ōpanipanira’a a te nuna’a i teie maha pae 20 nō māti 2020, mai te tuira’a pō hora 12 i te pō

Mis à jour le 20/03/2020

I mua i te nu’ura’a e te rūra’a a te fifi ea e orahia nei, ‘ua fa’aoti te Tōmitera Teitei a te Repūpirita e te Peretiteni nō Pōrīnetia farāni ‘ia fa’aiti i te mau fārereira’a e te mau terera’a i ni’a i te tā’ato’ara’a o te fenua nō Pōrīnetia farāni, mai teie mahana pae 20 nō māti, i te tu’ira’a pō hora 12 i te pō, nō te hō’ē tau iti a’e e ‘ahuru mā pae mahana.

Mai mahana mā’a, e ‘ōpanihia te mau rurura’a ato’a i ni’a i te mau āroa ‘e te mau fārereira’a feti’i ‘e hoa.

Te aura’a mau, ‘ia fa’aea ‘outou i te fare ‘e, ‘ia fa’aiti i tā ‘outou mau tere i rāpae.

Nō reira, e ‘ōpanihia te mau terera’a maori rā nō teie mau ‘ohipa i muri nei ‘e ‘ia au i te parau ha’apāpūra’a mana nō te mau terera’a tāta’i tahi (e noa’a i ni’a i te tahua natirara a te Tōmitera teitei ‘e ‘aore rā e ti’a ‘ia nene’i i te hoho’a) :

-    Ho’o mai i te mā’a e te mau tao’a ;

-    Haere i te taote, te utuutu ma’i ‘e ‘aore rā i te fare ma’i ;

-    Te mau tumu feti’i rū (tauturu i te mau ta’ata paruparu ’e ‘aore rā ha’apa’o i te tamari’i) ;

-    Te mau ‘ohipa fa’a’eta’etara’a tino ta’ata tāta’i tahi (‘eiaha rā te mau ‘ohipa moana o tē ‘ōpanihia) i roto i te hō’ē ārea e 2 kirometera i te āteara’a i tō ‘outou fare, mā te ‘ape i te mau fārereira’a ato’a ;

-    Te haerera’a mai tō ‘oe fare i tā ‘oe vāhi ‘ohipa, mai te peu ‘aita e noa’a i tē rave i te ‘ohipa i te ātea ‘ē.

E ‘ōpanihia te mau fare toa ato’a ‘ia fāri’i i te ta’ata maori rā :

-    Te mau huru fare toa ho’ora’a mā’a ato’a

-    Te mau fare toa ho’ora’a ‘i’o, i’a, mā’a hotu ‘e mā’a tupu, faraoa, faraoa monamona e inu

-    Te mau fare toa ho’o mā’a ta’a ‘ē

-    Te mau ‘ōperera’a mā’a ha’apa’ohia e te mau tā’atira’a tauturu

-    Te mau ho’ora’a mā’a i rāpae e i te mau mātete

-    Te mau ho’ora’a mā’a e tao’a nā te mau ‘animara

-    Te mau fare rā’au e fare toa ho’o tao’a rapa’au ma’i ‘e pēpē

-    Te mau fare rapa’aura’a ma’i rau : fare ma’i, taote, fare utuutura’a ma’i

-    Te mau fare moni, fare pārurura’a, ‘ohipa faufa’a moni, fare rata

-    Te mau fare titōra’a morī e te mau fare toa ho’o morī

-    Te mau fare ‘atu’atu e tātā’i pere’o’o, pere’o’o piti huira ‘e pere’o’o fa’a’apu

-    Te mau fare toa ho’o tao’a nā te mau pere’o’o

-    Te mau fare tātā’i pere’o’o piti huira e te mau pere’o’o ta’ata’ahi

-    Te mau fare ho’o tauiha’a nō te ‘ohipa fa’a’apu

-    Te mau fare ho’o tauiha’a ha’apurorora’a e fa’aarara’a parau

-    Te mau fare ho’o mātini roro uira e te mau tao’a ‘ē rāve’a rau nō te mātini roro uira

-    Te mau fare toa ta’a ‘ē e ho’o nei i te mau tao’a ha’apurorora’a parau

-    Te mau fare ho’o tao’a patura’a fare, tao’a ‘āuri, pēni e hi’o

-    Te mau fare toa ta’a ‘ē e ho’o nei i te mau ve’a e te mau tao’a pāpa’i parau

-    Te mau hōtera e te mau fare fāri’i ta’ata

-    Te mau fare fāri’i rātere e te tahi mau fare fāri’i tau poto o tei riro nō te mau ta’ata e ora nei i reira ‘ei nohora’a tāmau

-    Te mau fare tārahu mātini : tauiha’a rau, tauiha’a fa’a’apu, tauiha’a patura’a fare

-    Te mau ‘ohipa a te mau pū tōro’a tau poto

-    Te mau fare pu’a ‘ahu-pēni ‘ahu-‘auri ‘ahu

-    Te mau fare ha’apa’o hunara’a ma’i

Nō te mau ha’amāramaramara’a hau atu, ‘a tai’o i te fa’aotira’a a te Tōmitera teitei i ni’a i te tahua natirara.

 

Nō te ravera’a ‘ohipa, teie e piti fa’ata’ara’a :

 

-    E tītauhia te mau fatu taiete ‘ia tu’urima i te hō’ē parau ha’apāpūra’a i te terera’a nō te ‘ohipa nō te mau rave ‘ohipa tāta’i tahi (e nene’i mai te tahua natirara a te Tōmitera teitei) e vai mana i te roara’a o teie tau fifi pae ea.

-    ‘Ei ‘āpitira’a, e ti’a ‘ia fa’a’ohipahia te parau ha’apāpūra’a i te terera’a ‘ōpae ture e te rave ‘ohipa tāta’i tahi mā tē tāpa’o i te ‘oehā o te tumu a te ‘ohipa.

‘Eiaha te mau taiete e te mau rave ‘ohipa ‘ia fa’aea i te ‘ohipa ‘e, tē tītauhia nei rātou ‘ia tāmau i tā rātou ‘ohipa mai te peu e nehenehe. Teie rā, e anihia i te mau taiete ‘ia fa’anaho i te ‘ohipa nō te fa’aiti i te mau rurura’a, te mau fārereira’a rave ‘ohipa i roto i te hō’ē ārea na’ina’i, ‘ōpani i te mau terera’a, mā te fa’a’ohipa i te mau rāve’a āraira’a i te tirotiro.

‘Ei ha’amana’ora’a, teie te tāpura o te mau fare ‘ohipa e fa’ahepohia ‘ia ‘ōpani :

  • Te mau piha rurura’a ta’ata nō te mau ‘ohipa rau (‘ei hi’ora’a, te fare teata) ;
  • Te mau fare toa rahi e te mau fare toa aita tō roto i te tāpura o te mau fare i fāri’ihia ‘ia matara ;
  • Te mau fare tāmā’ara’a e inura’a (e fa’ati’ahia te ho’ora’a mā’a ‘āfa’i) ;
  • Te mau fare ‘orira’a e ha’utira’a ;
  • Te mau fare vaira’a puta, te mau pū tai’ora’a puta ;
  • Te mau piha fa’a’ite’itera’a tauiha’a ;
  • Te mau fare tū’aro tāpo’ihia ;
  • Te mau fare manaha.

E ora tātou ‘ia fa’a’ohipahia te mau fa’auera’a āraira’a i te tirotiro.